duminică, 3 noiembrie 2013

Cum trebuie sa se comporte un sot cu sotia sa?!

Deși aceasta tema se adresează soților, sunt mai mult decât convins, că ea va fi citită cu precădere de soții. Dintr- un motiv aparent normal și real, în aceeași măsură: domnii în cauză nu consideră ca au vreo problemă în viața de familie. Nu- i nimic. Totuși, strecurați- le aceste rânduri sub ochi pentru a ști că:
1.       În familie nu există noțiune de ”șef” dintr- un motiv absolut normal. Atunci când te raportezi la un șef, te gândești la autoritatea lui și nu o faci din convingere sau din conștiința că există cineva mai important care are o răspundere pentru tine. În dragoste nu există subordonare pentru că totul se subordonează, dacă vreți să folosim acest termen, ei.
2.       Comunicați mult în familie. Spuneți- vă problemele unii altor. Nu vă închideți în sine, utilizând principiile ”lasă că nu trebuie să știe ca să nu se supere” sau ”mă descurc eu și văd cum fac să fie bine”. Aceasta este o dovadă de egoism și mândrie în interior, iar la exterior se poate simți ca o răceală în cuplu în timp.
3.       Nu vă certați în fața copiilor pentru a nu le crea traume ce le slăbesc psihicul și le induc ideea de nesiguranță în luare unei decizii. Pot deveni labili psihic.

4.       Susțineți- vă ideile într- o discuție pe bază de argumente de orice fel. Aveți răbdare să le și înțeleagă.
5.       Respectați- vă cuvântul dat și nu uitați să- i cumpărați o floare mereu, așa cum vă cumpărați dumneavoastră, de exemplu, țigări. O floare este mai ieftină ca o țigară și face mult mai mult bine decât aceasta.
6.       Încurajați- o să ia decizii corecte și nu vă opuneți atunci când decide să țină post, să se roage sau să meargă la biserică. Toate acestea îi induc în timp ideea de nesiguranță interioară, de frică și astfel devine extrem de vulnerabilă în comportament sau stil de viață sigur.
7.       Nu- i spuneți toată ziua ”Te iubesc” dacă nu simțiți acest lucru. Deveniți penibili.

8.       Cereți- i iertare când greșiți și bucurați- vă că aveți cui să dăruiți viața dumneavoastră.

Cum trebuie sa se comporte o sotie cu sotul ei?!

Atunci când doi tineri, bărbat și femeie, aleg să își unească destinele sub binecuvântarea Bunului Dumnezeu se face mare bucurie sus în cer și aici pe pământ. Sunt frumoși, plini de viață, cu sentimentul că știu de tóate și că pot muta munții și banii dintr- un buzunar în altul.
Prima probă peste care trebuie să treacă în verificarea tuturor acestor lucruri este: RĂBDAREA. Mai greu din moment ce nu au fost educați să gândească în perspectivă de către părinții lor. A doua probă  este…. RĂBDAREA cu acomodarea năravurilor. Și a treia: RĂBDAREA de a înțelege că fluturașii din stomac, uneori, sunt precum E- urile din salam. Dacă nu se îndeplinesc cei 3R se ajunge la situații grele sau descumpănitoare pentru ambele părți. De aceea este bine de știu că:
1.       În viața de familie totul trebuie să se împartă nu în mod egal, ci în măsura puterii de îndeplinire a unui lucru de către cei în cauză.
2.       Se greșește enorm atunci când o soție se comportă cu soțul ei ca atare. Ea trebuie să se comporte ca o mamă. Sigur ați făcut ochii mari și ați apucat să- mi ziceți în gând: ”Atunci să se ducă la măsa, că eu nu pot fi ca ea!” Eu nu vă cer să vă substituiți mamei soțului dumneavoastră, pentru că ar fi o enorm de mare greșeală, ci să gândiți orice gest pe care îl faceți în viața de familie, sau orice gând sau vorbă, din prisma unei mame. Știți de ce? Deoarece o mamă: a) nu își dorește să greșească și să facă pe cineva să sufere; b) rabdă multe; c) știe să se roage pentru cei pe care îi iubește, iar rugăciunile ei nu trec neobservate; d) are simțul demnității și al lucrului bine făcut; e) nu poate fi înjurată, bătută, umilită, desconsiderată.
3.       Din punct de vedere religios, ortodox, prima căsătorie este BINECUVÂNTARE, a doua este IERTARE sau ÎNGĂDUINȚĂ iar de aici înainte nu mai există așa ceva.

4.       Familia este ”arta negocierii”(cedez eu, mai lași tu) și nu ”arta compromisului”.
5.       Soția trebuie să aibă grijă de înfățișarea ei exterioară, de aspectul curat, îngrijit, bine asortat cu posibilitățile existente. Orice exagerare în minus sau în plus, de acest gen, produce în timp traume. Și știți bine la ce mă refer.
6.       La vorbe multă lume se pricepe. La fapte concrete este mai greu. Orice vorbă să aibă acoperire în gesturi, pentru a nu deveni o simplă poezie ce în timp se uită pentru că apare alzheimer- ul.

7.       Așa cum vă îngrijiți de trup, să aveți grijă mare și de suflet. Hrăniți- l cu rugăciune, cu gânduri bune, cu bucurie și el nu vă v- a rămâne dator. 

De unde stiu ca ma iubeste?!

Marea problemă tinerilor, în principal, este că vor să spună multe și nu au cui. Părinții sunt ocupați prea mult cu munca. Bunicii sunt depășiți de situație. Prietenii nu au răbdare până la capăt să- i asculte. Și uite așa se trezesc la anumite vârste(14, 15, 16, 17 ani) că simt ceva pentru o persoană și nu știu cum să o definească. Văd că le crează plăcere și fluturași în stomac și gata: M- AM ÎNDRĂGOSTIT. Ei, na! Pe de o parte au dreptate. Pe de altă parte, ar fi minunat să țină cont că:
1. Bunul Dumnezeu prin cuvânt a creat lumea. O relație se bazează pe cuvinte. Acestea unesc sufletele. NU vă jucați cu ele. Mântuitorul Iisus Hristos a spus: ”Cuvântul vostru să fie Da, Da si Nu, Nu”(Matei 5, 37) Prin aceasta se înțelege sinceritate.
2. Sunt mulți cei care se pricep să amestece balastrul lingvistic. O astfel de persoană sau de persoane trebuiesc evitate.
3. Sunt câteva teste minore ce trebuiesc trecute de ambii parteneri: răbdarea, sacrificiul, dăruirea și mai ales păstrarea demnității inițiale, cea cu care te-ai născut. Timpul acestora poate fi lung sau scurt. Depinde de fiecare cuplu.
4. Verificarea aproape obsesivă a telefonului, a contului de Facebook sau a emailului pentru a vedea mesajele lui/ ei sau de la el/ ea nu înseamnă neapărat că  îl/ o iubești, ci că ești nerădătoare/ nerăbdător să vezi ce face, dacă mai este interesat de tine. În timp, aceasta poate duce la posesivitate excesivă, adică la gelozie și acolo, clar, nu poate fi vorba de iubire.
5. Dragostea se bazează în primul rând pe fapte și nu pe vorbe.
6. Dragostea curată este numai în Bunul Dumnezeu. Pentru mai multe detalii în acest sens, citiți capitolul treisprezece al Epistolei I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel.
Deci, până la urmă, vă iubește?!

vineri, 20 septembrie 2013

Cum iubesc femeile?!

Mi-a luat ceva timp sa realizez si probabil sa scriu acest articol, dar nu sunt multe de spus. Cateva cuvinte ce inseamna foarte mult. Nu sunt sigur ca am mai scris despre asta vreodata, tocmai de aceea simt nevoia sa scriu acum.
Cum iubesc femeile oare?
O femeie atunci cand iubeste, iti daruieste in primul rand sufletul ei... iti daruieste trupul ei... si ti-ar darui chiar si viata ei numai sa te faca fericit!
Stiu ca probabil o sa spuneti ca am innebunit, dar o femeie asa iubeste! Iti ofera absolut totul... totul... totul!