Niciodata sa nu plangi de dorul vreunei iubiri tradate, si niciodata sa nu suferi dupa un suflet ce nu te-a vrut... Insa de plangi vreodata sa nu crezi ca cel dupa care plangi o sa te iubeasca, Caci din nou ai sa plangi, mai mult, mai tare... de dorul sau! De vei plange candva dupa sarutul dulce al unor buze ce te-au mintit, Sa plangi si-a doua zi, si-a treia... si-a patra sa te-ntrebi de ce ai plans in aceste zile! Sa-ntrebi cerul, luna, soarele... si toate o sa rada de plansul tau... dup-o iubire falsa! Si rad si eu... si din ochi mi se scurg lacrimi reci, ce imi opresc rasul... Te privesc in ochi, si-ti sterg obrajii uzi... caci te-nteleg! Si-mi pare rau!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu